PROGRAMA CLASA I

Programele şcolare pentru învăţământul primar au fost aprobate prin Ordin al ministrului nr. 4263/ 29 iulie 1998. In anul şcolar 2001-2002, aceste programe vor fi aplicate în conformitate cu Ordinul ministrului nr. 3915/ 31 mai 2001.

Limba şi literatura română

Introducere

Textul de faţă reprezintă curriculum-ul de limba română pentru învăţământul primar, componentă fundamentală a parcursului de învăţare oferit elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii.

În conformitate cu acest document, obiectivul central al studiului limbii şi al literaturii române în învăţământul primar este dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare, orală şi scrisă ale copiilor, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7 - 10/11 ani. Se urmăreşte, totodată, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini şi de motivaţii care vor încuraja şi sprijini ulterior studiul limbii şi al literaturii române.

De altfel, scopul studierii limbii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să se integreze efectiv în contextul viitorului parcurs şcolar, respectiv profesional, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare.

În acest sens, curriculum-ul de faţă propune o mutaţie fundamentală la nivelul studierii limbii române în învăţământul primar. În locul compartimentării artificiale a disciplinei în trei domenii arbitrar stabilite - citire, lectură şi comunicare - se propune un nou model, cel comunicativ-funcţional, adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare la copii a competenţei de comunicare. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare şi de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris (“citirea/lectura”) şi de exprimare scrisă. De altfel, comunicarea nu este altceva decât funcţionarea concretă, în fuziune, a celor patru deprinderi menţionate anterior (receptarea mesajului oral, exprimarea orală, receptarea mesajului scris, altfel spus, citirea/lectura şi exprimarea scrisă).

În sensul celor arătate anterior, dominantele prezentului curriculum faţă de cel publicat în 1995 se prezintă după cum urmează:

Curriculum anterior	Curriculum actual
▪ utilizarea unui model didactic artificial şi nerelevant, propunând trei domenii ale disciplinei - citirea, lectura şi comunica-rea - a căror delimitare nu are la bază argumente de ordin ştiinţific	▪ recurgerea la modelul comunicativ-funcţional, conform căruia comunicarea este un domeniu complex care înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi a celui scris (“citirea/lectura”), precum şi cele de exprimare orală, respectiv de exprimare scrisă
▪ definirea ambiguă a domeniilor disciplinei (citirea - definită în termeni de capacitate; lectura şi comunicarea - definite în termeni de conţinuturi ale învăţării)	▪ definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orală şi cea scrisă
▪ prezentarea deformată a domeniului comunicare, conceput, în principal, în termeni de elemente de gramatică şi prea puţin ca ansamblu de strategii de comunicare propriu-zisă	▪ prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă fundamentală, acoperind deprinderi de receptare şi de exprimare orală, respectiv scrisă
▪ acordarea unei ponderi excesive citirii şi exprimării scrise, în defavoarea proceselor proprii exprimării orale	▪ reechilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi proceselor de producere a unor mesaje proprii faţă de cele de receptare a mesajelor
▪ construirea obiectivelor din punctul de vedere al asimilării unor “cunoştinţe”	▪ centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare
▪ structurarea programei pe baza unor obiective operaţionale, excesiv detaliate şi dificil de urmărit în activitatea didactică	▪ structurarea programei pe baza unor obiective cadru şi de referinţă sintetice, în măsură să surprindă - în progresie - ceea ce este esenţial în activitatea de învăţare
▪ promovarea unor conţinuturi directive, obligatorii pentru toţi elevii	▪ sugerarea unor conţinuturi orientative, în măsură să încurajeze creativitatea şi libertatea de alegere a copilului
▪ lipsa de flexibilitate în ceea ce priveşte selecţia şi organizarea la clasă a conţinuturilor	▪ flexibilitate în ceea ce priveşte adaptarea conţinuturilor la nivelul de dezvoltare concretă şi la interesele copiilor
▪ promovarea unei învăţări abstracte, teoretice, insuficient racordate la nevoile comunicative propriu-zise ale copilului	▪ conectarea studiului limbii la realităţile comunicării cotidiene propriu-zise
▪ punerea accentului pe memorizare, pe repetare şi pe învăţarea de reguli, concepte etc., pornind de la un ansamblu nerelevant de activităţi de învăţare	▪ punerea accentului pe învăţarea procedurală, cu alte cuvinte pe structurarea unor strategii şi proceduri proprii de rezolvare de probleme, de explorare şi de investigare caracteristice activităţii comunicative
▪ neacordarea importanţei cuvenite valorii formative a evaluării performanţelor şcolare	▪ reconsiderarea evaluării şi a autoevaluării ca modalităţi de ameliorare a propriului progres şcolar

I. Obiective cadru

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
1.1.	să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului oral	- exerciţii de ascultare şi de confirmare a înţelegerii mesajului ascultat; - formulări de răspunsuri la întrebările puse; - formularea unor întrebări în legătură cu mesajul ascultat etc.
1.2.	să sesizeze intuitiv corectitudinea gramaticală a unei propoziţii ascultate	- exerciţii de corectare a greşelilor de exprimare; - exerciţii de selectare a enunţului corect dintr-o serie de enunţuri prezente în exprimarea elevilor; - jocuri didactice de stabilire a acordului dintre adjectiv şi substantiv, dintre predicat şi subiect (fără referire la terminologia gramaticală) etc.
1.3.	să distingă cuvintele şi sensul lor într-o propoziţie dată	- exerciţii de delimitare a cuvintelor într-o propoziţie dată; - exerciţii de stabilire a numărului şi a ordinii cuvintelor într-o propoziţie dată; - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la context etc.
1.4.	să distingă sunetele şi silabele dintr-un cuvânt dat	- exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe; - exerciţii de identificare a sunetelor din structura silabei; - exerciţii de stabilire a locului unui anumit sunet în cadrul cuvântului etc.
1.5.	să-şi concentreze atenţia pentru a asculta mesaje formulate de persoane diferite	- exerciţii de ascultare a unor mesaje formulate de persoane diferite; - exerciţii de dialog; conversaţii în grup pe teme curente etc.
*1.6.	să manifeste curiozitate pentru mesajul ascultat	- jocuri de rol de tipul: “emiţător-receptor”, vizând formarea comportamentului de ascultător; - simulare de convorbiri telefonice; exerciţii de sesizare a formulelor de iniţiere a dialogului etc.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1.	să construiască enunţuri logice	- exerciţii de construire a unor texte scurte, cuprinzând mai multe enunţuri îmbinate logic; - povestirea unor fapte, întâmplări personale; - formulări de întrebări şi de răspunsuri; - descrierea caracteristicilor de bază ale unor obiecte; - povestirea unor texte citite sau audiate etc.
2.2.	să construiască propoziţii/*fraze corecte din punct de vedere gramatical	- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor, - exerciţii-joc de stabilire a acordurilor gramaticale (fără referire la terminologia gramaticală) etc.
2.3.	să integreze cuvintele noi în enunţuri proprii	- exerciţii de construire a unor enunţuri proprii cu noile cuvinte; - jocuri didactice de sinonimie, de antonimie, de omonimie (fără menţionarea terminologiei ştiinţifice) etc.
2.4.	să despartă în silabe cuvintele care conţin o consoană între două vocale şi două consoane între două vocale (fără referire la regulile fonetice)	- exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe în condiţiile în care o consoană se află între două vocale, două consoane se află între două vocale (fără a se face referire la regulile fonetice); - exerciţii de formare a unor cuvinte cu ajutorul unor silabe etc.
2.5	să pronunţe clar şi corect sunetele şi cuvintele	- exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor limbii române; exerciţii de diferenţiere a vocalelor şi a consoanelor; exerciţii de dicţie; jocuri de cuvinte; exerciţii de rostire a unor enunţuri, articulând corect sunetele şi cuvintele; exerciţii de reglare a tonului, a volumului, a intonaţiei, a vitezei proprii de a vorbi; exerciţii de recitare a unor poezii etc.
*2.6.	să manifeste iniţiativă în comunicarea orală	- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a capacităţii de a interveni în actul comunicării; - antrenament pentru exprimarea opiniilor şi a atitudinilor proprii; - antrenament de utilizare a unor formule de adresare, de menţinere şi de încheiere a unui dialog; conversaţii în grup pe teme date etc.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1.	să identifice litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte şi enunţuri în textul tipărit şi în textul scris de mână	- exerciţii de asociere a sunetului cu litera; exerciţii de identificare a literelor mari şi a literelor mici de tipar sau scrise de mână; - exerciţii de identificare a silabelor în structura cuvântului; - exerciţii de recunoaştere a cuvintelor şi a propoziţiilor în spaţiul grafic; - exerciţii de citire selectivă; citirea unor texte la prima vedere, pentru identificarea literelor învăţate şi a cuvintelor familiare etc.
3.2.	să sesizeze legătura dintre text şi imaginile care îl însoţesc	- exerciţii de sesizare a semnificaţiei textului cu ajutorul imaginii etc.
3.3.	să asocieze forma grafică a cuvântului cu sensul acestuia	- exerciţii de exprimare a înţelesului unor cuvinte dintr-un text citit; - exerciţii de construire a unor enunţuri cu anumite cuvinte date etc.
3.4.	să desprindă semnificaţia globală a unui text dat	- exerciţii de citire conştientă a unor texte date etc.
*3.5.	să citească fluent şi corect enunţuri cunoscute	- exerciţii de citire expresivă a unor texte cunoscute cu intonaţia impusă de semnele de punctuaţie; - exerciţii de recitare a unor poezii; exerciţii de citire corectă a cuvintelor care conţin aglomerări de consoane, grupuri de litere etc.
3.6.	să citească în ritm propriu un scurt text cunoscut	- exerciţii de citire a cuvintelor pe silabe; - exerciţii de citire integrală a cuvintelor; - exerciţii de citire în ritm propriu etc.
3.7.	să manifeste curiozitate pentru lectură	- exerciţii de citire şi de memorare a unor texte în versuri; - exerciţii de iniţiere în citirea unor cărţi pentru copii, adecvate vârstei; - cunoaşterea bibliotecii şcolii etc.

Obiectivele de referinţă marcate în programă cu asterisc nu sunt obligatorii, ele fiind incluse în curriculum-ul la decizia şcolii.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1.	să scrie corect litere, silabe şi cuvinte	- exerciţii grafice pregătitoare (desena-rea, confecţionarea modelelor de litere din diferite materiale) - exerciţii de adoptare a unei poziţii corecte şi comode pentru scris; - exerciţii de scriere a elementelor grafice învăţate; - exerciţii de scriere corectă a literelor, a silabelor şi a cuvintelor etc.
4.2.	să construiască în scris scurte propoziţii, corecte din punct de vedere gramatical	- exerciţii de ordonare corectă a cuvintelor într-o propoziţie dată; exerciţii-joc de stabilire a acordurilor gramaticale; - exerciţii de corectare a greşelilor de exprimare din punct de vedere gramatical; - exerciţii de alcătuire de enunţuri proprii cu anumite cuvinte date etc.
4.3.	să scrie un text corect, lizibil şi îngrijit, utilizând semnele de punctuaţie învăţate (punctul, semnul întrebării)	- exerciţii de scriere caligrafică a literelor şi a cuvintelor, respectându-se forma, mărimea şi înclinarea lor; - exerciţii de încadrare corectă în pagină; exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte; - exerciţii de scriere corectă a cuvintelor; exerciţii de construire a propoziţiilor; - exerciţii de marcare a semnelor de punctuaţie; exerciţii de percepţie fonică a intonaţiei propoziţiilor enunţiative şi a propoziţiilor interogative (fără a se face referire la terminologia dată); - exerciţii de copiere a unor cuvinte, a unor propoziţii şi a unor fragmente din textele reproduse în abecedar; - exerciţii de dictare etc.
4.4.	să manifeste interes pentru exprimarea scrisă	- completare de rebusuri; - jocuri de denumire a imaginilor etc.

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacităţii de citire/lectură

· Cartea – volum, coperte, foaie, pagină, numerotarea paginii, direcţii de orientare în pagină.

· Literele mici şi literele mari de tipar.

Stabilirea ordinii de predare a literelor este la latitudinea autorilor de manuale, în funcţie de metoda didactică abordată.

Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.

Alfabetul.

· Citirea cuvintelor.

În perioada abecedară se vor utiliza progresiv cuvintele plurisilabice; spre sfârşitul perioadei se pot folosi şi cuvinte care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă. Se vor folosi numai cuvinte titlu.

· Citirea propoziţiilor.

· Citirea textelor.

Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, în proză sau în versuri, precum şi texte non-literare, de mică întindere, până la 100 de cuvinte, urmărind o creştere progresivă a numărului de cuvinte de la o lecţie la alta. Aceştia vor avea libertatea de a decide cu privire la: structurarea şi dispunerea în manual a unităţilor de conţinut din programă; tratarea didactică originală a noţiunilor din programă.

2. Formarea capacităţii de comunicare

· Comunicarea orală

Comunicarea – schimb de informaţii între oameni (dialoguri despre viaţa de şcolar, despre familie, despre mediul înconjurător etc.)

Þ Componentele comunicării dialogate (discutate aplicativ, fără teoretizări): persoana care transmite o informaţie, persoana care primeşte informaţia, informaţia propriu-zisă (prin cuvinte, gesturi, semnale sonore).

Autorii de manual vor avea în vedere viziunea comunicativă promovată de programă, astfel încât noţiunile să fie abordate funcţional şi aplicativ, contribuind la structurarea unei comunicări corecte, eficiente şi nuanţate. Vor fi preferate situaţii de comunicare concrete şi actuale pe baza unui suport vizual.

Formularea mesajului oral (aplicativ, fără teoretizări)

Þ Cuvântul – element de comunicare. Utilizarea cuvintelor noi în alte contexte.

Þ Propoziţia.

Þ Dialogul – convorbirea între două sau mai multe persoane. Formulele elementare de iniţiere, de menţinere şi de încheiere a dialogului.

Þ Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

- iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;

- identificarea unei persoane sau a unui obiect;

- formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri;

- oferirea unor informaţii despre identitatea proprie sau despre identitatea membrilor familiei;

- oferirea unor informaţii despre forma şi despre utilitatea unor obiecte;

- exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt.

Þ Pentru exersarea acestor acte de vorbire se recomandă:

- discuţii libere despre jocuri, jucării, filme de desene animate, filme pentru copii; despre întâmplări şi fapte din viaţa proprie, despre comportarea civilizată, despre mediul şcolar, despre regulile de circulaţie rutieră, despre regulile de igienă sanitară, despre ocrotirea mediului înconjurător etc.

· Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

Þ Organizarea scrierii. Elementele grafice exersate în învăţământul preşcolar (linii, puncte, bastonate, zale, bucle, semiovale, ovale, noduleţe). Literele mici şi literele mari de mână. Alfabetul. Scrierea cuvintelor. Despărţirea cuvintelor în silabe (numai intuitiv, fără cunoaşterea regulilor). Scrierea propoziţiilor şi a unor texte de mică întindere.

Þ Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagină (respectarea spaţiului dintre cuvinte).

Þ Ortografia. Scrierea ortografică a cuvintelor. Scrierea cu literă mare la începutul enunţului. Scrierea cu literă mare a substantivelor proprii (fără referire la terminologia gramaticală).. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin litera x.

Þ Punctuaţia. Folosirea corectă a semnelor de punctuaţie: punctul, semnul întrebării.

Textele pentru dictare nu vor depăşi, la sfârşitul clasei I, 40 de cuvinte. Într-un asemenea text, nu vor fi utilizate linii de dialog.

Contexte de realizare

Þ Copierea literelor, a cuvintelor, a propoziţiilor şi a textelor de mică întindere, scrise de mână sau de tipar. Scrierea după dictare.

3. Elemente de construcţie a comunicării

· Propoziţia. Cuvântul. Silaba.

Noţiunile nu vor fi definite, lucrându-se cu acestea în mod intuitiv. În perioada preabecedară, accentul se va pune pe comunicarea orală, folosindu-se pentru silabaţie numai cuvinte monosilabice, bisilabice şi trisilabice, care nu vor conţine diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.

· Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor

Nu se vor utiliza termenii de vocale şi consoane.

Matematica

INTRODUCERE

Studiul matematicii în şcoala primară îşi propune să asigure pentru toţi elevii formarea competenţelor de bază vizând: calculul aritmetic, noţiuni intuitive de geometrie, măsurare şi măsuri.

În ansamblul său, concepţia în care a fost construită noua programă de matematică vizează următoarele:

- schimbări în abordarea conţinuturilor:

* trecerea de la o aritmetică teoretică la o varietate de contexte problematice care generează aritmetică;

- schimbări în ceea ce se aşteaptă de la elev:

* trecerea de la aplicarea unor algoritmi la folosirea de strategii în rezolvarea de probleme;

- schimbări în învăţare:

* trecerea de la memorizare şi repetare la explorare-investigare;

- schimbări în predare:

* trecerea de la ipostaza de transmiţător de informaţii a învăţătorului la cea de organizator al unor activităţi variate de învăţare pentru toţi copiii, în funcţie de nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia;

- schimbări în evaluare:

* trecerea de la subiectivismul şi rigiditatea notei la transformarea evaluării într-un mijloc de autoapreciere şi stimulare a copilului.

Acestea impun ca învăţătorul să-şi schimbe în mod fundamental orientarea în activitatea la clasă.

Capătă mai puţină importanţă:

Devine mult mai importantă:

· memorarea de reguli şi socotitul

· problemele/exerciţiile cu soluţii sau răspunsuri unice

· matematica făcută cu “creionul şi hârtia”, respectiv “creta şi tabla”

· activitatea profesorului şi învăţătorului ca transmiţător de cunoştinţe adresate unui elev care receptează pasiv şi lucrează singur

· evaluarea cu scopul catalogării copilului

· activitatea de rezolvare de probleme prin tatonări, încercări, implicare activă în situaţii practice, căutare de soluţii dincolo de cadrul strict al celor învăţate

· formularea de întrebări, analiza paşilor de rezolvare a unei probleme, argumentarea deciziilor luate în rezolvare

· utilizarea unei varietăţi de obiecte care trebuie manipulate în procesul învăţării

· activitatea profesorului şi a învăţă-torului în calitate de persoană care facilitează învăţarea şi îi stimulează pe copii să lucreze în echipă

· evaluarea ca parte integrantă a instrucţiei, cu rol stimulator-dinamizator în activitatea didactică

I. Obiective cadru

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate

A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
1.1.	să înţeleagă sistemul poziţional de for-mare a numerelor din zeci şi unităţi, utilizând obiecte pentru justificări	- exerciţii de comparare a grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte) prin încercuirea părţilor comune; - jocuri de numărare cu obiecte în care grupele de câte 10 se înlocuiesc cu un alt obiect; - gruparea şi regruparea obiectelor;
1.2.	să scrie, să citească şi să compare nume-rele naturale de la 0 la 100 - *să utilizeze corect simbolurile <,>,=, în compararea numerelor	- exerciţii-joc de reprezentare prin obiecte sau desene (puncte, cerculeţe, liniuţe etc.) a oricărui număr din concentrul 0-100 şi asocierea grupurilor de obiecte sau desene cu numărul de obiecte corespunzător; - exerciţii de numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., “înainte” şi “înapoi” cu şi fără sprijin în obiecte sau desene
1.3.	să efectueze operaţii de adunare şi de scădere: - în concentrul 0-20 cu trecere peste ordin, utilizând obiecte sau reprezentări - în concentrul 0-30, fără trecere peste ordin - în concentrul 0-100 fără trecere peste ordin	- exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale de la 0 la 30 fără trecere peste ordin; verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor; - exerciţii de descompunere a numerelor în sumă de numere mai mici; - rezolvarea de probleme în care numerele sunt date obiectual sau figurate prin desene simple; - rezolvarea de probleme (de tipul a + b = x, a – b + c = x, a – b – c = x) folosind obiecte, reprezentări, numere;
1.4.	să recunoască forme plane şi forme spaţiale, să sorteze şi să clasifice după formă, obiecte date	- decuparea unor figuri geometrice desenate; - descrierea verbală empirică a figurilor şi a corpurilor geometrice întâlnite; - identificarea formelor plane şi a celor spaţiale în modele simulate şi în natură;
1.5.	să stabilească poziţii relative ale obiectelor în spaţiu	- exerciţii-joc de poziţionare a obiectelor în spaţiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.);
1.6.	să măsoare şi să compare lungimea, capacitatea sau masa unor obiecte folosind unităţi de măsură nestandard, aflate la îndemâna copiilor; să recunoască orele fixe pe ceas	- exerciţii-joc de măsurare cu palma, creionul etc. a unor obiecte; - exerciţii de localizare a evenimentelor cotidiene în termenii: înainte, după, în timp ce ...

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1.	să exploreze modalităţi de a descompune numere mai mici ca 20 în sumă sau diferenţă *să exploreze modalităţi de a descompune numere mai mici ca 100 în sumă sau diferenţă	- exemple de adunare şi scădere cu numere naturale formate din zeci şi unităţi, în concentrul 0-30; - exerciţii-joc de grupare a unor obiecte câte două;
2.2.	să sesizeze asocierea dintre elementele a două categorii de obiecte, desene sau numere mai mici ca 20 pe baza unor criterii date; să continue modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere mai mici decât 10; *crearea de şiruri pe baza unor reguli date	- exerciţii de identificare a elementelor unei mulţimi, fiind date regula de corespondenţă şi elementele celei de a doua mulţimi;
2.3.	să estimeze numărul de obiecte dintr-o mulţime şi să verifice prin numărare estimarea făcută	- jocuri de estimare a numărului de obiecte din mediul cotidian; - exerciţii-joc de estimare a distanţelor cu ajutorul pasului;
2.4	să rezolve probleme care presupun o singură operaţie dintre cele învăţate
2.5.	să compună oral exerciţii şi probleme cu numere de la 0 la 20	- crearea de probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin concret în obiecte; pornind de la o temă dată; pornind de la numerele date; *fără sprijin; *pornind de la exerciţii;

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1.	să verbalizeze în mod constant modalităţi de calcul folosite în rezolvarea exerciţiilor	- exprimarea cu voce tare a etapelor de calcul.

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1.	să manifeste disponibilitate şi plăcere în a utiliza numere	- jocuri cu numere.

B. CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII[1]

· Elemente pregătitoare pentru înţelegerea conceptului de număr natural: exerciţii practice pentru formarea ideii de corespondenţă între mulţimi de obiecte, pentru clasificarea unor obiecte după formă şi/sau culoare.

· Numere naturale:

- de la 0 la 10;

- de la 10 la 20;

- de la 20 la 100.

· Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-10.

· Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-20, fără trecere peste ordin.

· *Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentratul 0-20, cu trecere peste ordin, cu obiecte.

· Adunarea şi scăderea fără trecere peste ordin, în concentrul 0-30:

- cu numere formate din zeci întregi;

- cu numere formate din zeci şi unităţi.

· *Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100 fără trecere peste ordin

- cu numere formate din zeci întregi;

- cu numere formate din zeci şi unităţi.

· Figuri geometrice: triunghi, pătrat, cerc, dreptunghi.

· Exerciţii de observare a obiectelor cu forme de cub sau sferă.

· Măsurări cu unităţi nestandard (palmă, creion, bile, cuburi etc.) pentru lungime, capa-citate, masă.

· Măsurarea timpului şi unităţi monetare; recunoaşterea orelor fixe pe ceas.

· *Recunoaşterea orelor fixe şi a jumătăţilor de ore pe ceas.

Unităţi de măsură: ora, ziua, săptămâna, luna.

Recunoaşterea monedelor.

Educaţie muzicală

Introducere

Documentul de faţă reprezintă curriculum-ul de educaţie muzicală pentru clasele I-IV. Acesta are rolul de a regla activitatea didactică a învăţătorilor care predau la acest ciclu şi de a furniza informaţii privind aşteptările şcolii şi ale comunităţii faţă de elevii aflaţi în acest ciclu de şcolaritate.

Educaţia muzicală, componentă de bază a educaţiei artistice în şcoala primară, dispune de valenţe formative multiple, vizând toate resorturile personalităţii umane, atât pe cele afective cât şi pe cele psihomotrice şi intelectuale.

Fiind ştiinţă şi artă în acelaşi timp, muzica dispune de un limbaj specific la însuşirea căruia concură deprinderile integratoare specifice proceselor limbajului: înţelegerea după auz, practicarea, lectura şi scrierea muzicală.

De aceea educaţia muzicală în şcoala primară se desfăşoară în două etape: etapa oral intuitivă (a prenotaţiei), în care muzica se învaţă exclusiv după auz, prin ascultare şi cântare, şi etapa notaţiei (a scris-cititului muzical), în care cunoaşterea elementelor de limbaj serveşte practicării şi receptării muzicii.

Forma actuală a curriculum-ului constituie adecvarea la nivelul ciclului primar a unor principii de proiectare curriculară care au menirea să asigure coerenţa acestei discipline, principii care constituie de fapt dominantele noului curriculum.

Raportate la curriculum-ul anterior, acestea sunt:

Curriculum anterior	Curriculum actual
▪ structurarea programei pe baza unor obiective centrate pe cunoştinţe	▪ structurarea în jurul unor competenţe şi atitudini esenţiale în formarea personalităţii
▪ abordare pornind de la conţinuturi spre obiective şi spre activităţi de învăţare	▪ abordare pornind de la trei obiective cadru, cărora li se adaptează obiectivele de referinţă, conţinuturile şi activităţile de învăţare
▪ preponderenţa conţinuturilor informative	▪ preponderenţa conţinuturilor formative
▪ coerenţă redusă în gruparea conţinuturilor	▪ gruparea conţinuturilor în blocuri uni-tare, care vizează mai ales aspectul practic, formativ
▪ slabă reprezentare a muzicii instrumentale	▪ o largă reprezentare a muzicii instrumentale
▪ absenţa exemplelor privind activităţile de învăţare	▪ prezenţa unor exemple de activităţi de învăţare, adecvate obiectivelor de referinţă
▪ absenţa sugestiilor pentru audiţii mu-zicale	▪ sugestii multiple pentru repertoriul de cântece şi de audiţie muzicală
▪ sugestii insuficiente pentru repertoriul de cântece	▪
▪ lipsa de flexibilitate şi de libertate în ceea ce priveşte valorificarea elementelor locale de cultură muzicală	▪ flexibilitatea conţinuturilor, permiţând adap-tarea la condiţiile concrete; introducerea unor elemente locale de cultură populară etc.
▪ neglijarea posibilităţilor de integrare socio-culturală a disciplinei şi de valorificare a acesteia în dezvoltarea personalităţii	▪ posibilităţi de integrare culturală şi socială a disciplinei, de valorificare a acesteia în dezvoltarea personalităţii

I. Obiective cadru

1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative vocale şi instrumentale

2. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical în interpretarea şi în audierea muzicii

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului muzical

A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative vocale şi instrumentale

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
1.1.	să cânte (după auz), individual sau în grup, cântece simple, la unison, cu respiraţie, emisie şi dicţie corectă	- exerciţii de ţinută corporală; - jocuri-exerciţii de tehnică vocală (relaxare, respiraţie, articulaţie, intonaţie, dicţie); - intonare de cântece; - memorizare de cântece;
1.2.	să se mişte în ritmul muzicii interpretate, folosind ca instrument de reprezentare muzicală propriul corp (bătăi din palme, din picioare, pocnete din degete)	- jocuri muzicale;
1.3.	să utilizeze diferite obiecte sonore (cutiuţe rezonatoare, jucării muzicale, instrumente şi pseudoinstrumente)	- improvizaţii muzicale;
1.4.	să se manifeste spontan, dezinvolt în activităţile muzicale, exteriorizându-şi propriile trăiri	- improvizaţii muzicale.

2. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical în interpretarea şi în audierea muzicii

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1.	să identifice diferite surse de producere a sunetelor	- jocuri-exerciţii de recunoaştere a sunetelor produse de diverse obiecte şi instrumente;
2.2.	să diferenţieze sunetele muzicale de zgomote, sunetele vorbite de cele cântate	- exerciţii de diferenţiere a sunetelor vocale de cele instrumentale; - exerciţii de recunoaştere a cântecelor învăţate dintr-o suită de cântece prezentate;
2.3.	să distingă interpretarea vocală de cea instrumentală, interpretarea solistică de cea în grup	- ascultarea unor cântece interpretate de învăţător; - audiţii de lucrări sau fragmente muzicale.
2.4.	să exteriorizeze trăirea muzicii ascultate prin mişcări ale corpului, mimică, gestică, dans, desen	- exerciţii de mimă şi de dans; - desene.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului muzical

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1.	să enunţe titlurile şi autorii cântecelor învăţate	- expunere de date referitoare la cântece; - prezentare de poveşti, povestiri, cu conţinut educativ din lumea muzicii; - audiţii muzicale; - discuţii pe marginea cântecelor; - lecturi;
3.2.	să manifeste interes pentru activităţile muzicale	- participarea la serbări şcolare, spectacole muzicale etc.

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Practica muzicală (cântarea vocală şi instrumentală)

· Vocea.

Þ Sunetele vocale;

Þ Vocea utilizată în cântare şi în vorbire;

Þ Deprinderi specifice de cânt: ţinută corporală, respiraţie, emisie, dicţie;

Þ Cântarea individuală şi în grup;

Þ Cântarea[2]

Notă: Repertoriul de cântece va cuprinde: cântece populare (din folclorul copiilor, folclorul obiceiurilor, cântece de leagăn, etc.), cântece pentru copii din muzica corală românească şi universală, clasică şi din muzica uşoară.

· Obiecte sonore şi instrumente muzicale[3]

Þ Surse de producere a sunetelor;

Þ Propriul corp, instrument sonor;

Þ Obiecte şi materiale: caracteristici şi proprietăţi sonore;

Þ Obiecte sonore utilizate în jocuri şi improvizaţii muzicale (jucării muzicale, pseudoinstrumente[4] şi instrumente muzicale).

2. Elemente de limbaj muzical

· Sunetul muzical

Þ Sunete din natură şi din viaţa cotidiană;

Þ Sunetul muzical şi zgomotul;

Þ Calităţile sunetului muzical: durată, înălţime, intensitate, timbru (culoare).

· Ritmul muzical

Þ Sunete lungi şi scurte;

Þ Pauzele (momente de tăcere în muzică).

· Melodia

Þ Sunete înalte şi joase;

Þ Mersul melodic suitor şi coborâtor.

· Nuanţele (tare, încet)

· Timbrul (sunete aspre, moi, stridente, dulci etc.).

Notă: Elementele de limbaj vor fi abordate exclusiv prin practicare.

3. Elemente de cultură muzicală

· Date despre cântece : titlul, compozitorul, autorul textului

· Povestiri şi poveşti din lumea muzicii

· Audiţii muzicale[5]

Notă: Audiţiile vor cuprinde muzică populară românească (folclorul copiilor, folclorul obiceiurilor, cântece şi jocuri populare), muzică corală, muzică instrumentală, muzică de operă şi de balet, (românească şi universală).

4. Sugestii pentru repertoriul de cântece[6]

· Stă la geam o păsărică - folclorul copiilor; Împreună ne jucăm - folclorul copiilor; Cocoşelul meu isteţ - folclorul copiilor; Capra cu trei iezi - folclorul copiilor; Joc popular - folclorul copiilor; Albinuţa mea - după Delcasso; Acum e toamnă, da ! - Gr. Teodosiu; Mişcă vântul frunzele - D. Cuclin; Toamnă - N. Lungu; Noi acum suntem şcolari - A. Ivăşcanu; Şcolărei şi şcolăriţe - T. Popovici; După 1 vine 2 - Al. Paşcanu; Şade raţa pe butoi - Al. Paşcanu; Merge, fuge - Gr. Vieru; Iarna a sosit în zori - Gr. Teodosiu; Săniuţa - I. D. Vicol; Săniuţa - Gr. Teodosiu; Vine, vine, primăvara - G. Breazul, N. Saxu; Copăcelul - C. Mereş; Înfloresc grădinile - T. Popovici; Porumbiţa - G. Breazul; Rândunica - I. D. Vicol; Drag mi-e jocul românesc - popular; Românaşul - D. G. Kiriac; La moară la Dorohoi - popular; Scumpa noastră ţară - după Gh. Dumitrescu Bistriţa; Cântă - Al. Paşcanu; Piticii şi ariciul - Gh. Cucu; Toba - ***; Masă bună - ***; Greieraşul - Gr. Teodosiu; Ţesătoarele - I. D. Chirescu; Ursul cărturar - ***; Doamne Iisuse Hristoase - Gh. Cucu; Steaua sus răsare - popular; Cântec de stea - popular; Iată, vin colindători - T. Brediceanu; Sus boieri! – Gh. Cucu; Moş Crăciun – D. G. Kiriac; O, brad frumos – popular german; La un colţ de grădiniţă – Gh. Cucu; Sorcova – popular; Floriile – popular

5. Sugestii pentru audiţiile muzicale

· Cântece din folclorul copiilor

· Cântece şi jocuri populare româneşti

· Muzică corală: Nea Alecu - N. Ionescu; Povestea unui ciobănaş - D.D. Stancu; În tabără - Al. Paşcanu; Împărăţia păsărilor - D. Voiculescu; Cântec de leagăn - Fr. Schubert; Alfabetul - W.A.Mozart

· Muzică instrumentală: Miniaturi pentru pian - Fr. Schubert, R. Schumann, F. Mendelsohn Bartholdy, S. Drăgoi etc.; Urecheaţii şi Coteţul cu păsări din suita Carnavalul animalelor - C. Saint Säens; Concertul nr. 1 Primăvara (partea I) din ciclul Anotimpurile - A. Vivaldi; Simfonia jucăriilor - J. Haydn – W. A. Mozart; Dansuri din baletul Spărgătorul de nuci - P. I. Ceaikovski.

Educaţie plastică

INTRODUCERE

Evoluţia societăţii româneşti contemporane, în care se face simţită tot mai acut nevoia unei educaţii artistice de bază a tinerilor, conduce către o nouă optică în didactica educaţiei plastice.

Devine astfel necesară o nouă poziţionare a educaţiei plastice în calitatea sa de disciplină cu rol important în dezvoltarea armonioasă a şcolarului.

Curriculum-ul de educaţie plastică este destinat profesorilor, învăţătorilor, elevilor, părinţilor, precum şi altor membri ai comunităţii, interesaţi de educaţia artistică a copiilor.

În cazul de faţă, se abordează o nouă strategie de învăţare, pornind de la obiectivele cadru ale disciplinei, regăsite în cele de referinţă la diferite niveluri de complexitate şi transferate, ulterior, în activităţile de învăţare.

Conţinutul este astfel conceput încât derularea activităţilor în clasă va solicita din partea cadrului didactic o bază de documentare minimă (steaua culorilor, reproduceri de artă, planşe didactice etc.).

În comparaţie cu programa anterioară de învăţământ, actualul curriculum prezintă următoarele caracteristici:

Curriculum anterior	Curriculum actual
▪ învăţare pasivă, centrată pe asimilare de informaţii	▪ învăţare activă, realizată prin exerciţii variate, în care cunoştinţele sunt înlănţuite logic
▪ curriculum centrat pe conţinuturi	▪ curriculum centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare, în funcţie de obiectivele cadru şi de obiectivele de referinţă
▪ curriculum inadecvat din punctul de vedere al adaptării cantitative la particularităţile de vârstă ale elevilor	▪ curriculum adaptat la posibilităţile de asimilare ale elevilor
▪ curriculum predominant informativ	▪ curriculum predominant intuitiv şi formativ
▪ lipsa conţinutului valoric al obiectivelor	▪ predominanta conţinutului valoric al obiectivelor
▪ ignorarea valorificării socio-culturale şi individuale a disciplinei	▪ posibilitatea de valorificare socio-culturală a disciplinei în vederea dezvoltării personalităţii elevilor

I. OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice

2. Recunoaşterea tipurilor de culori şi a nonculorilor în natură, pe imagini şi pe paletă şi obţinerea amestecurilor

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

4. Realizarea unor compoziţii libere şi a unora după model

A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
1.1.	să înţeleagă deosebirea dintre elementele ce compun spaţiul natural şi reprezentarea lor plastică	- exerciţii de reprezentare liberă a spaţiu-lui natural; - observarea pe imagini (reproduceri de artă) a spaţiului plastic;
1.2.	să exprime liber propriile idei, sentimente, privind spaţiul natural, cât şi propriile viziuni, în spaţiul plastic	- compoziţii în care să folosească ele-mente reale în viziune proprie, precum şi elemente fantastice;
1.3.	să se familiarizeze cu materialele şi disciplina de lucru	- identificarea materialelor (pensule, pastile şi tuburi de culori, paleta etc.) şi a modului de aşezare pe bancă;
1.4.	să mânuiască în mod corect materialele şi instrumentele de lucru	- exerciţii de folosire a pensulelor şi a culorilor pigment; - exerciţii de fluidizare a culorilor pigment;
1.5.	să organizeze paleta cu tipurile de culori pigment	- exerciţii de aşezare a culorilor pigment (din tuburi) într-o anumită ordine, pe paletă;
1.6.	să folosească tehnica suprapunerii culorilor, a colajului şi a modelajului	- exerciţii de aşternere a culorilor pigment pe suport (umed şi uscat) cu diferite consistenţe ale pigmentului; - compoziţii în care să folosească tehnici diferite etc.

2. Recunoaşterea tipurilor de culori şi a nonculorilor în natură, pe imagini şi pe paletă şi obţinerea amestecurilor

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1.	să recunoască grupele de culori şi non-culori în natură, pe planşe didactice şi pe imagini (reproduceri de artă)	- exerciţii de identificare a grupelor de culori (primare, binare, calde, reci şi a nonculorilor);
2.2.	să obţină culorile binare prin amestecul celor primare şi griurile din alb şi negru	- exerciţii de obţinere a culorilor binare, prin amestecul a două culori primare şi a griurilor din alb şi negru;
2.3.	să compună suprafeţe cu fiecare din grupele de culori învăţate şi cu nonculori	- compoziţii cu elemente figurative şi nonfigurative în care să folosească: - grupa culorilor calde; - grupa culorilor reci; - grupa culorilor primare şi binare; - grupa nonculorilor;
2.4.	să obţină tonuri închise şi deschise prin amestecarea culorilor cu alb sau negru, în urma recunoaşterii lor pe reproduceri	- exerciţii de observare a tonurilor de cu-loare; - exerciţii de obţinere a cel puţin trei tonuri spre închis şi trei tonuri spre deschis, prin amestecul acestora cu alb şi negru;
2.5.	să compună suprafeţe folosind tonurile spre deschis şi spre închis ale culorilor	- compoziţii cu elemente figurative şi nonfigurative, în care să folosească tonurile culorilor calde sau reci; - compoziţii cu elemente figurative şi nonfigurative realizate din griuri;
2.6.	să interpreteze pe plan afectiv semnificaţia culorilor calde şi reci	- dialog provocat privind semnificaţia culorilor studiate, pentru fiecare elev; - analiza comparativă a compoziţiilor exprimând variate stări posibile etc.

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1.	să obţină unele forme spontane folosind culorile şi noculorile	- exerciţii de identificare a diferitelor forme din natură pe imagini (reproduceri de artă) ca: forme de obiecte, forme geometrice, forme plastice; - exerciţii de obţinere a formelor spontane prin plierea hârtiei;
3.2.	să obţină formele elaborate pe baza prelucrării formelor spontane, valorificând diferenţa dintre acestea şi folosind toate culorile şi amestecurile	- dialog privind interpretarea formelor spontane obţinute; - exerciţii de prelucrare a formelor obţinute prin adăugarea unor elemente; - compoziţii cu forme spaţiale realizate din plastilină, carton etc.

4. Realizarea unor compoziţii libere şi a unora după model

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1.	să compună un spaţiu folosind forme spontane şi forme elaborate	- exerciţii de observare pe imagini (reproduceri de artă) a formelor plastice; - exerciţii de organizare a spaţiului plastic cu ajutorul formelor;
4.2.	să realizeze compoziţii echilibrate din culori şi amestecurile lor	- compoziţii folosind grupele de culori şi amestecuri, cu elemente reale şi fantastice etc.

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

· Spaţiul natural şi reprezentarea lui plastică

· Materialele de lucru şi folosirea lor

· Grupele de culori şi nonculori; amestecurile culorilor cu alb şi negru (tonurile)

· Forma spontană şi elaborată

· Compunerea spaţiului plastic

Educaţie fizică

INTRODUCERE

Curriculum-ul şcolar de educaţie fizică pentru învăţământul primar reflectă concepţia care stă la baza reformei sistemului românesc de învăţământ, urmărind realizarea finalităţilor stipulate în Legea Învăţământului, referitoare la dezvoltarea complexă a personalităţii copiilor. Prin obiectivele specifice stabilite, sunt urmărite cu precădere: întărirea stării de sănătate a copiilor, dezvoltarea fizică armonioasă a acestora, dezvoltarea capacităţilor psiho-motrice, educarea unor trăsături pozitive de comportament.

Curriculum-ul de faţă se adresează, în primul rând, celor care predau educaţia fizică la acest nivel de învăţământ (învăţători, institutori, profesori de specialitate), directorilor de şcoli, elevilor, părinţilor, specialiştilor angrenaţi în elaborarea sistemului naţional de evaluare, precum şi autorităţilor locale interesate de procesul educaţional.

Faţă de curriculum-ul anterior, dominantele noii viziuni de predare a educaţiei fizice în şcoala primară se pot rezuma după cum urmează:

Curriculum-ul anterior

Curriculum-ul actual

· conţinut constituit din elemente având caracter sportiv

· conţinuturi care depăşesc din punct de vedere cantitativ posibilităţile de asimilare ale elevilor

· orientarea finalităţilor spre realizarea unor performanţe sportive

· conţinuturi ale învăţării şi activităţi de învăţare destinate în mod egal tuturor elevilor

· curriculum insuficient adecvat disponibilităţilor fizice şi intereselor elevilor

· curriculum neadaptat la condiţiile materiale existente în şcoală şi la tradiţiile locale

· valorificarea insuficientă a modelului didactic concentric

· absenţa obiectivelor formulate în termeni de atitudini

· conţinut constituit preponderent din elemente de educaţie fizică

· conţinuturi adecvate din punct de vedere cantitativ posibilităţilor de asimilare a elevilor

· orientarea finalităţilor spre dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor

· conţinuturi ale învăţării şi activităţi de învăţare asigurând cerinţa de constituire a unor trasee individuale de pregătire a elevilor

· curriculum orientat spre respectarea particularităţilor fizice şi spre interesele elevilor

· curriculum adaptabil la baza materială specifică şi la tradiţiile locale

· eşalonarea conţinuturilor după modelul didactic concentric

· formularea obiectivelor în termeni de atitudini, posibile de realizat prin intermediul specificului tuturor celorlalte obiective

I. Obiective cadru

1. Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor şi formarea deprinderilor igienico-sanitare

2. Influenţarea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului şi dezvoltarea calităţilor motrice de bază

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive elementare

4. Formarea obişnuinţei de efectuare independentă a exerciţiilor fizice

5. Dezvoltarea spiritului de echipă şi a colaborării, în funcţie de un sistem de reguli acceptate

A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor şi formarea deprinderilor igienico-sanitare

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
1.1.	să identifice principalele caracteristici ale stării de sănătate	- receptarea explicaţiilor şi a exemplelor; - urmărirea evoluţiei individuale;
1.2.	să cunoască şi să respecte regulile de igienă personală şi de evitare a accidentelor sportive în practicarea exerciţiilor fizice	- activităţi de însuşire şi de practicare a regulilor de igienă personală şi de evitare a accidentelor sportive în funcţie de exemplele propuse; - urmărirea aplicării regulilor în activităţile practice;
1.3.	să adopte un comportament adecvat care să reflecte respectarea regulilor de evitare a accidentelor	- verificare sistematică a comportamentului faţă de regulile de evitare a accidentelor; - recomandări, exemple; - aprobări-dezaprobări, evidenţieri etc.

2. Influenţarea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului şi dezvoltarea calităţilor motrice de bază

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1.	să identifice segmentele corpului şi să adopte poziţia corectă a acestora în situaţii statice şi dinamice	- adoptări de poziţii pe baza prezentării şi a exemplificării; - corectări; - exerciţii şi jocuri pentru formarea poziţiei corecte; - atenţionări şi corectări sistematice;
2.2.	să cunoască şi să execute principalele exerciţii de dezvoltare fizică a segmentelor corpului, după demonstraţie	- identificarea elementelor exerciţiului în demonstrări; - exerciţii pentru fiecare segment al corpului; - corectări;
2.3.	să execute mişcările însuşite cu rapiditate şi coerent, potrivit posibilităţilor individuale	- adoptări de poziţii şi declanşări de mişcări la diferite semnale; - execuţia repetată a unei mişcări, deprinderi, sub formă de întrecere; - jocuri dinamice cu solicitări de viteză;
2.4	să folosească deprinderile însuşite, în condiţii variate	- exersarea deprinderilor însuşite în condiţii variate etc. - exersarea legată a 2-3 deprinderi însuşite în cadrul ştafetelor şi al jocurilor dinamice;
2.5.	să acţioneze asupra propriului corp prin contracţia musculaturii segmentelor	- efectuarea de exerciţii localizate la nivelul principalelor regiuni musculare, cu învingerea greutăţii propriului corp; - ştafete cu elemente de forţă;
2.6.	să depună eforturi cu durate prelungite	- efectuarea de eforturi continue, cu progresia duratei; - jocuri şi ştafete extinse ca durată, repetate de mai multe ori; - testări;
2.7.	să persevereze în participarea la activităţi specifice dezvoltării calităţilor motrice	- receptarea modelului specific de dezvoltare fizică armonioasă; - examinări somatoscopice periodice; - exerciţii specifice; - concursuri etc.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive elementare

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1.	să-şi însuşească mecanismul de bază al deprinderilor de mers, alergare, săritură şi de aruncare-prindere şi să îl aplice în activităţile motrice	- identificarea mecanismului deprinderilor în demonstrare şi în explicaţie; - exersare fragmentată şi globală;
3.2.	să-şi însuşească mecanismul de bază al deprinderilor aplicativ-utilitare	- identificarea mecanismului deprinderilor în demonstrare şi în explicaţie; - exersare fragmentată şi globală;
3.3.	să-şi însuşească deprinderile motrice elementare aparţinând unor probe şi ramuri de sport	- identificarea mecanismului deprinderi-lor în demonstrare şi în explicaţie; - exersare fragmentată şi globală; - jocuri dinamice şi pregătitoare.
3.4.	să persevereze în exersarea deprinderilor până la însuşirea corectă a acestora	- exersări fragmentate şi globale; - corectări şi recomandări etc.

4. Formarea obişnuinţei de efectuare independentă a exerciţiilor fizice

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1.	să conştientizeze efectele pozitive ale practicării independente a exerciţiilor fizice, realizându-le pe cele simple.	- dialog însoţit de explicaţii; - exemple de conţinuturi şi forme de organizare;
4.2.	să manifeste interes şi perseverenţă în realizarea activităţilor independente.	- recomandări generale şi individualizate etc.

5. Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, în funcţie de un sistem de reguli acceptate

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
5.1	să cunoască şi să respecte regulile de organizare şi de desfăşurare a activităţilor practice	- activităţi în diferite formaţii de lucru; - jocuri şi întreceri individuale şi pe echipe;
5.2.	să cunoască modul de comportare în relaţia cu colegii şi să-l adopte pe parcursul activităţilor desfăşurate	- dialog punctat cu precizări şi cu exemple; - activităţi de grup;
5.3.	să manifeste spirit de colaborare în relaţia cu colegii	- sesizarea modelului de comportament în prezentarea profesorului şi în exemple; - activităţi practice de exersare şi în-treceri.

B. CONŢINUTURlLE INVĂŢĂRII

1. Capacitatea de organizare

· Formaţii de adunare în linie pe un rând (formaţii de adunare în linie pe două rânduri; formaţiile de deplasare în coloană câte unul şi câte doi).

· Alinierea în linie.

· *Poziţiile drepţi şi pe loc repaus.

· Întoarceri prin săritură, la stânga şi la dreapta.

· *Pornire cu mers pe loc şi oprire (pornire şi oprire din mers).

· *Trecerea din linie pe un rând în formaţiile de semicerc şi cerc.

2. Dezvoltarea armonioasă

· Poziţiile: stând depărtat, pe genunchi, şezând şi culcat.

· Mişcări: duceri ale braţelor (înainte, sus, lateral); ale unui picior înainte, înapoi, lateral; ale palmelor pe şold, pe umeri, la ceafă; îndoiri şi întinderi ale braţelor, ale trunchiului, ale picioarelor; răsuciri ale gâtului, ale trunchiului; rotări ale capului şi ale braţelor;

· Postura corectă.

3. Calităţile motrice de bază

· Viteza (viteză de reacţie la stimuli vizuali, viteză de execuţie în acţiuni motrice singulare, viteză de deplasare pe direcţie rectilinie).

· Îndemânarea (coordonarea acţiunilor motrice realizate individual).

· Forţa (forţă dinamică segmentară).

· Rezistenţa (rezistenţă generală la eforturi aerobe).

4. Deprinderi motrice de bază

· Mers (mers obişnuit cu ţinută corectă şi coordonare de braţe, *mers cu păstrarea direcţiei către diferite repere; mers în coloană câte unul).

· Alergare (pasul de alergare, alergare cu păstrarea direcţiei, *alergare în coloană câte unul).

· Săritură (săritură pe loc şi cu deplasare, cu desprindere de pe ambele picioare).

· Aruncare şi prindere (aruncarea lansată cu una şi două mâini, cu rostogolirea obiectului pe sol la distanţă).

5. Deprinderi utilitar-aplicative

· Echilibrul (menţinerea poziţiilor stând pe vârfuri, pe un genunchi, într-un picior pe sol şi pe suprafeţe înguste şi înălţate).

· Căţărare-coborâre (căţărare-coborâre cu ajutorul braţelor şi picioarelor, pe scara fixă, prin păşire şi apucări succesive).

· Escaladare (escaladare cu apucare, sprijin şi păşire pe obstacol).

· Tracţiune (deplasarea propriului corp, pe o suprafaţă alunecoasă, prin tracţiune cu braţele).

· Împingere (deplasarea propriului corp situat pe sol/bancă, prin împingeri realizate cu braţele şi picioarele).

· Transport (transport de obiecte uşoare, apucate cu una-două mâini, individual şi pe perechi).

6. Deprinderi sportive elementare

· Cu specific de atletism (alergarea de durată în tempo moderat, alergarea de viteză cu start din picioare, săritură în lungime cu elan, aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanţă).

· Cu specific de gimnastică (cumpănă pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol, semisfoara, podul de jos, *stând pe omoplaţi, rulare laterală, *rulare pe abdomen şi piept, rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit).

· Specifice jocurilor sportive (pasarea şi prinderea mingii cu două mâini de pe loc, pasarea cu o mână şi prinderea cu două mâini de pe loc, pasarea mingii cu piciorul - băieţi, de pe loc, dribling simplu şi multiplu pe loc, conducerea mingii cu piciorul - băieţi, ştafete şi jocuri cuprinzând procedeele învăţate

Abilităţi practice

Introducere

Cerinţele societăţii româneşti în schimbare au determinat o nouă abordare a disciplinei Abilităţi practice. Astfel, noul curriculum vine în întâmpinarea nevoilor copilului, respectând universul copilăriei şi urmărind, în ansamblu, să dezvolte atitudini şi capacităţi de tip creativ, reflexiv, cognitiv, de interacţiune socială şi de comunicare.

Obiectivele cadru ale disciplinei Abilităţi practice se subordonează finalităţilor învăţământului românesc şi se armonizează cu acelea ale altor discipline conexe.

Ordinea de parcurgere a conţinuturilor, precum şi numărul de ore pentru fiecare temă sunt stabilite de cadrele didactice (după un eventual sondaj realizat în rândul elevilor şi al părinţilor).

Prezentăm în continuare succint dominantele noului curriculum prin raportare la cel anterior:

Curriculum anterior	Curriculum actual
· formularea obiectivelor în termeni generali, nespecifici	· formularea obiectivelor în termeni de competenţe şi capacităţi
· conţinuturi directive, aceleaşi pentru toţi elevii	· conţinuturi variabile oferind o paletă largă de activităţi prin care elevul îşi poate acoperi sfera de interese
· conţinuturi fixe, neadaptate la resursele locale	· conţinuturi nuanţate, flexibile, adapta-bile la resursele locale
· activităţi didactice orientate spre preda-rea frontală	· activităţi didactice orientate spre lucrul independent, individual şi pe grupuri, încurajând iniţiativa şi stimulând creativitatea
· lipsa corelărilor interdisciplinare	· corelarea şi integrarea cu obiectele de studiu din celelalte arii curriculare
· activităţi preponderent mecanice	· activităţi bazate pe explorare şi joc

I. Obiective cadru

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple

3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs

4. Dezvoltarea simţului practic

A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
1.1.	să observe caracteristici ale unor mate-riale din natură şi ale celor sintetice (forme, culori, dimensiuni)	- observaţii dirijate în cadrul excursiilor organizate în apropierea şcolii, în parcuri, păduri; - exerciţii-joc de alegere a plastilinei, a hârtiei dintr-un grup de materiale date; - demonstraţii privind caracteristicile diferitelor sortimente de hârtie etc. - exerciţii de grupare a materialelor după caracteristicile dorite de elevi (formă, mărime, culoare, duritate, grosime, maleabilitate) etc.
1.2.	să recunoască şi să utilizeze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice	- jocuri didactice organizate în natură sau în clasă; - exerciţii-joc de modelare a plastilinei în forme simple; - confecţionare de obiecte din hârtie; - joc de rol: activităţi specifice dintr-o gospodărie (urbană sau rurală) etc.
1.3.	să recunoască instrumente specifice prelucrării materialelor din natură şi a materialelor sintetice	- exerciţii de recunoaştere a instrumentelor şi a obiectelor specifice interiorului unei locuinţe etc.
*1.4.	să se familiarizeze cu tehnicile de lucru necesare obţinerii produselor, prin combinarea materialelor	- exerciţii de realizare a unor jucării, machete care au la bază tehnici de asamblare a unor materiale etc.

2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1.	să observe caracteristici ale unor modele date	- observarea dirijată a unor compoziţii sau jucării;
2.2.	să redescopere etapele realizării unor produse simple din diferite materiale	- exerciţii de ordonare a operaţiilor necesare obţinerii unor compoziţii simple, după natură, a unor compoziţii decorative şi a unor jucării; - jocuri dirijate de descoperire a etapelor de realizare a unor obiecte similare ca tehnică de execuţie şi mod de realizare; - activităţi practice de realizare a unor obiecte noi, care pornesc de la un obiect realizat anterior;
*2.3.	să aplice tehnicile de lucru învăţate, în realizarea unor compoziţii combinate	- activităţi practice de realizare a unor compoziţii combinate.

3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1.	să participe, în grupuri de lucru, la realizarea componentelor unui produs simplu	- activităţi în grup de realizare a componentelor unui produs simplu;
3.2.	să verbalizeze acţiunile desfăşurate în timpul jocului	- lucru în grup, jocuri didactice, dramatizări, teatru de păpuşi.

4. Dezvoltarea simţului practic

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1.	să identifice modalităţi de folosire a produselor executate	- conversaţii despre posibile utilizări ale produselor realizate individual sau în grup;
*4.2.	să descopere soluţii de valorificare a obiectelor scoase din uz, în combinaţie cu materiale din natură, plastilină şi hârtie	- activităţi practice de realizare a unor produse cu grad sporit de dificultate, prin combinarea diverselor materiale şi a tehnicilor învăţate.

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Activităţi cu materiale din natură

· Observare, identificare, clasificare

· Achiziţionare (colectare)

· Pregătire (presare, uscare, curăţare, spălare)

· Sortare după diferite criterii (formă, mărime, culoare etc.)

· Tehnici de lucru: lipire, asamblare şi realizarea unor compoziţii simple, asemănătoare cu cele din natură şi decorative

Subiecte orientative: buchet de ghiocei, coş cu struguri, vază cu flori (petale, frunze, seminţe); câmp cu flori (petale, frunze, seminţe); insecte (seminţe, coji de seminţe, petale, frunze); ornamente pentru pomul de iarnă (conuri, crenguţe de brad); felinarul (pepene sau dovleac); lănţişorul (tulpini de păpădie);

2. Activităţi cu materiale sintetice

2.1. Plastilina

· Însuşiri, tehnici de modelare: elemente simple (bastonaşe, sfere, cuburi)

Subiecte orientative: bila şi combinaţii de bile (matematică - numeraţie); şiragul de mărgele; bastonaşul; cercul (cifra 0 sau litera O); lanţul obişnuit (din mai multe cercuri); zarurile; litere, cifre; fructe şi legume (mărul, para, ridichea, ciuperca), scara, soldăţei, săniuţa, covrigul (răsucit, împletit), corpuri geometrice.

2.2. Hârtia

· Îndoirea şi plierea

Subiecte orientative: barca simplă; coiful; chipiul; racheta; avionul; evantaiul; armonica, batista; paharul; solniţa; corabia pescarului; vaporaşul.

· Îndoirea, plierea, tăierea sau ruperea liberă a hârtiei şi lipirea ei

Subiecte orientative: peisaje-tablou - “Anotimpurile“; coperta de carte, caiet; plicul; cordonul simplu (pentru Pomul de iarnă).

· Ruperea hârtiei pe contur şi lipirea ei

Subiecte orientative: faţă de masă (milieul) din figuri geometrice; floricica din şerveţele; batistuţa; frunze din hârtie.

· Colaje şi jucării simple

Subiecte orientative: invitaţii; felicitări; tablouri pentru camera copiilor; barca dublă; porumbelul; semnul de carte; mobila păpuşii (din cutii de chibrituri); figurine pentru pomul de iarnă.

· *Compoziţii; machete simple

Subiecte orientative: furnicuţele (plastilină sau cocă, seminţe, beţişoare); Modelino (cocă + fire); piese de şah (plastilină, beţe); Urechilă; Căsuţa; Barza (hârtie, nucă, beţe de chibrituri, paie, plastilină); Greieraşul (hârtie, ghindă, sârmă, crenguţă, plastilină); Melcul (cochilie de melc, crenguţă, plastilină, hârtie); porumbelul, purceluşul, puişorul, pisicuţa, şarpele; răţuşte pe lac (nuci, hârtie, plastilină); în ogradă (hârtie, boabe de fasole, ghindă, dopuri, crenguţă, plastilină); în pădure (ghindă, sârmă, hârtie,crenguţe, coji de nucă, plastilină); scene din poveşti: Ursul păcălit de vulpe; Punguţa cu doi bani (plastilină, hârtie, crenguţe, paie, dopuri, sârmă); Strada mea (carton, plastilină, dopuri); căsuţa din beţe de chibrituri şi hârtie colorată; colaj - scene din poveşti; iepuraşul, pisicuţa, lebedele (coajă de ou, hârtie, carton, aţă); vas pentru flori (coji de ouă, hârtie, carton); păpuşile (carton, material textil, coji de ouă); ornamente pentru pomul de iarnă: clopoţelul înaripat, şiragul de clopoţei, coşuleţul (carton, hârtie colorată, alte materiale).

3. Tehnici specifice gospodăriei

· Pregătirea micului dejun: prepararea sendviciului

· Igiena corporală; igiena locuinţei

· Utilizarea cheilor de la apartament (casă); a întrerupătoarelor electrice; a telefonului

· *Îngrijirea animalelor de casă sau de curte.

[1] Pe tot parcursul clasei I, se vor utiliza pentru efectuarea calculelor, obiecte (beţişoare, biluţe etc.).

[2] A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

[3] Acest conţinut va deveni obligatoriu pe măsură ce şcolile vor asigura baza materială necesară.

[4] Pot fi utilizate pseudoinstrumente caracteristice folclorului local (frunza, firul de iarbă, solzul de peşte etc.).

[5] A se consulta sugestiile pentru audiţiile muzicale.

[6] Aceste sugestii sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cântece şi jocuri populare din zona folclorică respectivă.

Nr. crt.	Competenţe evaluate	Totdeauna	Uneori	Niciodată
1.	Îşi efectuează temele complet şi corect
2.	Îşi aduce obiectele necesare pentru activităţi(cărţi, caiete, carnet de note, mapă, ...)
3.	Învaţă definiţiile, regulile, explicaţiile, exemplele imediat după ce au fost predate
4.	Scrie în fiecare oră explicaţiile complete (de pe tablă)
5.	Demonstrează curiozitate, adresează întrebări pentru a înţelege unele informaţii
6.	Participă activ la discuţii
7.	Manifestă disciplină în lucru,pe timpul orelor
8.	Este interesat să citească lecturile propuse
9.	Realizează fişe suplimentare, căutând diverse informaţii

Nr. crt.	Competenţe evaluate	Totdeauna	Uneori	Niciodată
1.	Are un vocabular civilizat în comunicarea cu colegii
2.	Îşi îndeplineşte sarcinile, responsabilităţile
3.	Dă dovadă de respect atunci când relaţionează cu persoane adulte
4.	Generează conflicte între colegi
5.	Distrage atenţia colegilor în ore, făcând glume sau comentarii

Nr. crt.	Competenţe evaluate	Totdeauna	Uneori	Niciodată
1.	Păstrează obiectele personale în bună stare
2.	Are grijă de lucrurile din şcoală
3.	Are o ţinută vestimentară corectă, îngrijită
4.	Este ordonat

e Portofoliu

joi, 6 iunie 2013

Practica pedagogica

vineri, 26 aprilie 2013

FISA DE LUCRU

FIŞĂ DE ÎNREGISTRARE A COMPORTAMENTELOR OBSERVABILE ALE ELEVULUI

PROGRAMA CLASA I

PROGRAMA CLASA I

Alfabetul.

Despre mine

Arhivă blog